În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, în orașul francez Strasbourg, deputații europeni au aprobat cu 499 de voturi pentru, 28 împotrivă și 93 de abțineri, poziția lor de negociere pentru a începe discuțiile cu statele membre ale UE (reprezentate în Consiliu) cu privire la forma finală a legii AI, pe care Comisia speră să o realizeze în cursul acestui an.


„Normele vizează promovarea adoptării AI centrate pe om și fiabile și protejarea sănătății, securității, drepturilor fundamentale și democrației împotriva efectelor sale dăunătoare”, subliniază Adunarea Europeană într-o declarație.


Mai exact, în această poziție adoptată acum de deputații europeni, se definește că noile reguli prevăd o interdicție totală a AI pentru supravegherea biometrică, recunoașterea emoțiilor și poliția preventivă, impun ca sistemele care generează această tehnologie, cum ar fi ChatGPT, să indice într-un mod transparent că conținutul a fost generat de AI și chiar dacă programele utilizate pentru a influența alegătorii în alegeri sunt considerate cu risc ridicat.


În aprilie 2021, Comisia Europeană a prezentat o propunere de reglementare a sistemelor AI, prima legislație la nivelul UE care urmărește să protejeze valorile și drepturile fundamentale ale UE și siguranța utilizatorilor, forțând sistemele considerate a fi cu risc ridicat să respecte cerințele obligatorii legate de fiabilitatea sa.


Documentul a fost discutat între colegiuitori și, într-un interviu acordat agenției Lusa și alte mijloace de informare în masă europene la Bruxelles, la sfârșitul lunii mai, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil pentru „O Europă pregătită pentru era digitală și pentru competiție”, Margrethe Vestager, a declarat că așteaptă anul acesta un acord în UE cu privire la prima lege privind AI.


„Sperăm să avem primul trialog [discuție între colegiuitori] cu privire la Legea AI din Europa înainte de vară, ceea ce ar însemna că, dacă muncim din greu pentru asta, putem avea un rezultat până la sfârșitul anului”, a spus Margrethe Vestager, recunoscând în același timp că noile reguli vor intra în vigoare abia în 2025, având în vedere timpul de adaptare necesar, fără a ține pasul cu viteza tehnologiei.

Prin urmare, acesta va fi primul regulament care vizează AI, în ciuda faptului că creatorii și cei responsabili de dezvoltarea acestei tehnologii fac deja obiectul legislației europene privind drepturile fundamentale, protecția consumatorilor și normele privind siguranța produselor și responsabilitatea.

Se preconizează introducerea unor cerințe suplimentare pentru a aborda riscurile, cum ar fi existența supravegherii umane sau obligația de a furniza informații clare cu privire la capacitățile și limitările inteligenței artificiale.

AI a fost folosită din ce în ce mai mult în domenii precum divertismentul (personalizarea conținutului), comerțul „online” (predicția gusturilor consumatorilor), aparatele de uz casnic (programare inteligentă) și echipamentele electronice (utilizarea asistenților virtuali precum Siri sau Alexa, printre altele).

Comisia Europeană a încercat să consolideze cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește AI, dar nu există încă un cadru juridic comun, deci scopul este trecerea de la o abordare voluntară la sfera de reglementare.

Author

A passionate Irish journalist with a love for cycling, politics and of course Portugal especially their sausage rolls.

Rory Mc Ginn