Pentru reprezentarea portugheză a organismului internațional, existența, „la bine sau la rău”, a unei strategii naționale de combatere a corupției poate explica de ce Portugalia și-a îmbunătățit un loc, de la 33 la 32 în indicele anual, dar ar putea fi și explicația pentru faptul că nu s-a îmbunătățit mai mult.

„ La bine sau la rău, avem o strategie. Evident, în pofida efortului Guvernului de a crea această strategie, impactul nu a fost la fel de puternic, tocmai pentru că strategia nu este ambițioasă și nu este aplicabilă organelor suverane și, prin urmare, nu le atinge pe cele care sunt instituțiile fundamentale pentru democrație și lupta împotriva corupției” , Susana Coroado, președintele Transparency International Portugalia, a declarat Lusa.

„ Corupţia politică este lăsată pe dinafară, poziţiile înalte sunt lăsate pe dinafară şi acest lucru nu transmite o imagine de bună conducere, de a conduce prin exemplu şi sfârşeşte prin a omite zonele problematice atunci când vine vorba de prevenirea corupţiei”, a adăugat ea.

Mai mult decât represiunea, pe care Susana Coroado o consideră a fi principala modalitate de combatere a corupției în Portugalia, prin legislație, oficialul susține că accentul ar trebui pus pe prevenirea, îmbunătățirea gestionării conflictelor de interese, detectarea riscurilor și disponibilitatea informațiilor de către public instituţiilor, facilitând astfel o mai mare participare a societăţii civile la luarea deciziilor şi inspecţiei.

Inspecția este un eșec recurent din cauza lipsei mijloacelor publice în acest scop, a afirmat ea, dar acest lucru poate fi redus la minimum cu o mai mare transparență, care permite un acces sporit la mass-media și va fi un aspect important în aplicarea fondurilor europene din Programul de recuperare și reziliență (PRR).

„ Acum că vin volume mari de fonduri europene, riscurile utilizării abuzive a fondurilor, deturnarea fondurilor, a influențelor care se îndreaptă spre captarea necorespunzătoare a distribuției fondurilor, este esențial să avem aceste măsuri preventive încă de la început”, a spus ea.

Susana Coroado consideră că recuperarea unui loc în indice comparativ cu anul precedent este „pozitivă”, în care Portugalia a înregistrat cea mai proastă poziție vreodată, dar ea crede că este „o recuperare redusă”.

Portugalia ocupă poziția 32, legată de Coreea de Sud, cu 62 de puncte pe o scară de 100, sub valoarea medie a Uniunii Europene, care este de 64 de puncte. Indicele Transparency International 2021 este condus de Danemarca și Noua Zeelandă cu 88 de puncte, la fel ca Finlanda. În partea de jos sunt Siria și Somalia, cu 13 puncte, și Sudanul de Sud, cu 11.

„ Analizând care a fost scorul Portugaliei în ultimii 10 ani, [acest lucru] arată o stagnare îngrijorătoare, chiar având în vedere că corupţia a fost una dintre cele mai mari preocupări ale cetăţenilor. Autorităţile publice trebuie să facă mai mult pentru a răspunde dorinţelor cetăţenilor şi nevoilor regimului democratic”, a susţinut ea.