Noile cercetări efectuate de tineretul în domeniul sănătăţii mintale4 au descoperit că 86% dintre părinţi spun că efectul blocajelor, presiunilor educaţiei la domiciliu, temerile de a se îmbolnăvi şi a muncii pandemice şi a dificultăţilor financiare i-au lăsat să se simtă copleşiţi, incapabili să facă faţă şi să nu aibă echilibru în viaţa lor.
„ În special pentru părinți, există o mare îngrijorare pe care nu o faceți față așa cum ar trebui, iar cel mai mare motiv pentru care părinții nu caută ajutor este pentru că simt că fac tam-tam”, spune psihologul clinic consultant Dr. Nihara Krause, fondatorul tulp4.
„ Există, de asemenea, vina părintească de a nu ține totul împreună. Dar dacă un părinte are sănătate mintală, îi afectează pe copii şi o vor ridica. Au nevoie de părinţi ca modele care să le arate cum fac dreptate. În afară de o problemă comună este o problemă înjumătățită, există atât de multe tratamente bune de sănătate mintală în aceste zile, ar fi trist să nu le acceseze. Cu siguranţă nu lăsa stigmatul să te ţină pe loc.
”
Cercetarea stem4 a constatat patru din 10 părinți recunosc că sunt în pericol de sănătate mintală, unii spunând că suferă de stres, anxietate, depresie, tulburare de stres post-traumatic, epuizare și multe altele.
Cu toate acestea, 44% dintre cei aflaţi în primejdie nu au cerut ajutor, fie pentru că nu vor să facă tam-tam (46%), se simt ruşinaţi (30%), nu vor să-şi supere familia (22%) sau ca familia să se gândească mai puţin la ei (23%). Iar din cei 56 la sută care au cerut ajutor, doar jumătate primesc tratament.
Cum îţi poţi da seama dacă suferinţa ta mentală nu e doar o parte normală a educării parentale, şi ai putea avea nevoie de ajutor? „Dacă aduce o mare schimbare — deci dacă este nouă, durează mult timp și dacă are un impact negativ asupra ta”, explică Krause.
Acestea sunt câteva simptome pe care ar trebui să le ai grijă de...
1. Probleme cu somnul
„ Dacă aveți o nouă problemă cu somnul — s-ar putea să vă treziți la primele ore ale dimineții — și se întâmplă de câteva săptămâni și vă împiedică să vă simțiți pozitiv, atunci ar trebui să vă gândiți dacă apare ceva care ar putea afecta sănătatea mintală și rdquo; spune Krause.
2. Simptome Burnout
Acestea pot apărea ca urmare a jonglerii mai multor roluri — inclusiv a unui părinte, explică Krause. Simptomele includ senzația de epuizare, iritabilă și copleșită sau observarea productivității reduse și incapacitatea de a satisface cerințele muncii și vieții zilnice.
3. Modificări de aliment
Pot exista modificări ale modelelor dvs. de alimentație, cum ar fi consumul de chef sau restricționarea alimentelor.
4. Modificări de dispoziție
Părinții pot prezenta stări scăzute, apatie sau sentimente negative despre viitor. În timp ce acest lucru poate fi ceva toată lumea experiențe la un moment dat, în cazul în care este de durată și afectează negativ viața ta, poate fi timpul pentru a căuta ajutor, sugerează Krause. „Când lucrurile sunt dezechilibrate, perspectiva noastră se schimbă adesea. Dacă perspectiva ta a devenit prea negativă sau „scenariul cel mai rău caz” concentrat, apelează gândirea în cel mai rău caz la gânduri care au mai puține consecințe negative”, spune ea.
5. Furie excesivă
Este normal să fii supărat sau frustrat când ești părinte, dar Krause spune că s-ar putea să ai nevoie de ajutor dacă îți este greu să-ți gestionezi emoțiile și ești conștient că furia ta este excesivă.
6. Creșterea consumului de alcool sau de droguri
Dacă utilizați alcool sau droguri ca o cârjă pentru a vă ajuta să faceți față stresului de a fi părinte, este clar că nu este de ajutor pentru tine sau copiii tăi. Krause sugerează că orice creştere a comportamentelor riscante ar putea necesita o abordare.
7. Sentimente suicidare și auto-vătămare
Astfel de sentimente ar trebui tratate întotdeauna, iar Krause spune: „Vorbește cu cineva de care te simți aproape despre cum te simți. Admițând că sentimentul de dezechilibru este adesea o ușurare și poate ajuta la provocarea sentimentelor de eșec.
”
Ea adaugă: „Dacă nimic din ceea ce încerci nu funcționează, atunci ajunge la... Aveți o conversație cu GP-ul dumneavoastră, sau [consilier] de sănătate profesională la locul de muncă.
”