Socializarea și divertismentul determinate de consumul alimentar non-casnic sunt factori apreciați de tineri în momentul mâncării, potrivit raportului publicat de Fundația Francisco Manuel dos Santos, două treimi din mesele consumate de cetățenii rezidenți din Portugalia provin din afara casei, chiar și atunci când sunt consumate acasă.

Micul dejun și gustarea de dimineață sunt mesele în care majoritatea alimentelor consumate provin din afara casei (90%).

Familiile cu venituri mai mari cheltuiesc dublul banilor pe alimente și tind să comande mâncare de opt ori mai des decât gospodăriile cu venituri mai mici, potrivit concluziilor studiului „Cum mâncăm ceea ce mâncăm: un portret al consumului de masă în Portugalia”, coordonat de Ana Isabel Costa, de la Facultatea de Economie și Management de la Universitatea Catolică.

Mâncarea la cină se întâmplă doar 13% din timp și în acele ocazii este mai frecvent să fii acasă la un prieten sau membru al familiei (6%) decât la un restaurant (4%).

O echipă de cercetători a subliniat că jumătate dintre portughezi petrec cel puțin o oră gătind, în timp ce 27% gătesc, dar nu mai mult de o oră pe zi, iar 2 din 10 persoane nu gătesc deloc.

„În rândul femeilor, trei din patru petrec cel puțin o oră pe zi gătind, ceea ce reprezintă un procent de trei ori mai mare decât realitatea masculină”, se arată în document.

Adăugând timpul dedicat îngrijirii familiei și a altor activități la domiciliu, femeile fac „peste două zile mai multă muncă neplătită decât bărbații” pe lună.

Aproape jumătate din timpul liber zilnic al populației portugheze este petrecut mâncând (2 ore), majoritatea meselor fiind acasă (72%).

Prânzul este singura masă care se mănâncă mai mult în afara casei (42% din timp). Majoritatea prânzurilor sunt făcute la locul de muncă sau la școală (21%

).

Studiul concluzionează, în egală măsură, că nutriția bazată pe produse care nu sunt preparate acasă este asociată cu un nivel mai scăzut de activitate fizică. „Dincolo de asta, îi împinge pe portughezi din dieta mediteraneană, care este considerată mai sănătoasă”, notează autorii studiului

.

„Se estimează că luăm peste două sute de decizii pe zi legate de actul de a mânca și de a bea, dintre care multe sunt inconștiente și automate și, ca atare, determinate în mare măsură de obișnuință și de mediul din jurul nostru”, au observat cercetătorii, menționând că obiceiurile alimentare îndeplinesc funcții sociale, culturale și economice „care determină absolut starea și dezvoltarea oamenilor și a comunităților”.

Analiza consumului de alimente s-a bazat pe date deja existente, precum și pe informații culese de autorii unui sondaj din 2021.