„Ceea ce provoacă confuzie în sistemele de transport este că politica este de a reduce prețurile, nu de a garanta mobilitatea. Cu această reducere a prețurilor, nu garantăm nimic, eliminăm accesul la oameni, congestionăm sistemele”, a declarat profesorul universitar Álvaro Costa

din Porto.

Președintele consultanței Trenmo a vorbit și în cadrul conferinței „Mobilitate: provocări și soluții pentru orașele mari”, care a avut loc astăzi la Biblioteca Municipală Almeida Garrett, organizată de Rádio Renascen ça și Câmara do Porto.

Academicul se referea la măsuri precum Green Railway Pass, aprobat recent de Guvern, sau chiar Programul de sprijin pentru reducerea tarifelor (PART), implementat în 2019.

Vorbind în mod specific despre un caz binecunoscut al actualului ministru al infrastructurii și locuințelor, Miguel Pinto Luz, care a fost vicepreședinte al Camerei Cascais, în acea municipalitate din districtul Lisabona, transportul public este gratuit.

„Dar pot face acest lucru, deoarece consiliul municipal, înainte de a face acest lucru, a crescut producția cu 20% până la 40%, a lăsat autobuzele cu capacitate excesivă, apoi a scăzut prețul și a garantat mobilitatea pentru toată lumea”, dar „în restul țării nu este așa”.

Potrivit lui Álvaro Costa, „sistemele sunt aglomerate, există întreruperi, oamenii nu merg și există o politică centrală pentru scăderea prețurilor”.

„Ceea ce vedem în mașinile de pe VCI [Via de Cintura Interna] vedem în transportul public din zona metropolitană Porto și multe chiar și pe trenurile de lungă distanță: nu este posibil să intrăm în sisteme”, a observat el.

Pentru expert, „scăderea prețului” nu va face decât să „agraveze problema”, vorbind despre o confuzie între „dreptul la mobilitate” și „a fi gratuit”, deoarece dreptul trebuie să fie în acces la sistem, ceea ce reduce prețul poate restricționa.

Pentru Paula Teles, președintele Institutului Orașelor și Orașelor cu Mobilitate (ICVM), pot exista „prețuri mai mici, ceea ce este important pentru familii” sau „o ofertă mai mare”, dar „dacă spațiul public nu permite sistemului să fie transport competitiv, nu există nicio cale”.

„Este important să ne gândim la spațiu, accesibilitate și design urban”, care poate sau nu să sporească utilizarea mijloacelor alternative, deoarece acest lucru poate crește competitivitatea sistemului.

Adesea, „o problemă pentru schimbarea modală poate fi dacă să ai sau nu un trotuar, să ai un adăpost sau nu, să ai o coadă pentru a urca în autobuz sau nu”, fiind „cheia intermodalității”.

„Ceea ce aș dori să spun este că nu există soluții de transport și mobilitate fără salvarea spațiului pentru mașină. Cu alte cuvinte, nu are rost să creăm coridoare BUS dacă aceleași benzi pentru vehiculele private continuă alături”, a afirmat el.

Carlos Oliveira Cruz, profesor la Instituto Superior Técnico, a menționat că „accesibilitatea economică este îmbunătățită fără o îmbunătățire semnificativă a accesibilității fizice”, iar acum „nu mai există nicio marjă socială și politică pentru a crește prețul” transportului din nou.

„Sunt în favoarea îmbunătățirii accesibilității economice (...), dar acest lucru ar fi trebuit să înceapă mai întâi cu consolidarea accesibilității fizice: să aibă mai multe trenuri care circulă, mai multe autobuze”, apoi scăderea prețului pentru a induce cererea, a susținut el.

Carlos Oliveira Cruz observă că „scăderea prețului se face prin decret” și se poate întâmpla „de la o zi la alta”, în timp ce creșterea ofertei durează ani pentru a fi implementată datorită investițiilor necesare în material rulant.

În cazul sistemului rutier, crearea benzilor BUS ar „crește viteza circulației autobuzelor și, astfel, ar îmbunătăți eficiența”.

„Aceasta implică luarea unei alegeri, care este de a scoate spațiu din mașină. Și aceasta este o alegere”, a subliniat el.